
În sec. XX, dezvoltarea economiei sociale a fost fragmentată de către cele două războaie mondiale și de experiența comunistă. De la sfărșitul anilor 80 însă, UE a recunoscut progresiv rolul și importanța sa; prima țară care a legiferat ES a fost Franța în 1981.
Economia socială:
- Se bazează pe principiile solidarității și a implicării individuale în procesul cetățeniei active;
- Generează locuri de muncă de bună calitate și un nivel de viață mai bun;
- Oferă un cadru care să permită apariția unor noi întreprinderi și noi forme de muncă;
- Joacă un rol important în dezvoltarea locală si coeziune sociala ;
- Promovează responsabilitatea socială;
- Este formatoare de noi mentalități ;
- Corespunde priorităților Uniunii Europene și ale obiectivelor strategice : coeziune sociala, un grad ridicat al ocupării forței de muncă, dezvoltare durabila, promovarea incluziunii sociale și democrației participative.
Întreprinderile sociale:
În lucrările sale, Muhamed Yunus, prezintă viziunea sa asupra unui nou model de afacere în care puterea pieței libere este completată de viziunea unei lumi mai umane: întreprinderea socială.
“Definiţia întreprinderii sociale este foarte largă. O întreprindere socială poate fi orice iniţiativă de a ajuta oamenii. Iniţiativa poate fi de natură economică, non-economică, ce urmărește sau nu profitul. Distribuirea de medicamente gratuite pentru cei săraci poate fi o formă de întreprindere socială. Pe de altă parte, o afacere socială este un tip foarte special de afacere. Este o afacere cu un scop social, nu monetar. Se poate spune că o afacerile sociale reprezintă o submulțime al intreprinderilor sociale.” Muhammad Yunus, câștigător al premiului Nobel pentru pace.
Economia Socială azi:
În prezent, Economia Socială deține o pondere de 10% din volumul total el economiilor naționale și asigură 11 milioane de locuri de muncă, ce reprezintă circa 6% din totalul forței de muncă la nivelul Uniunii Europene. “Aproximativ una din patru afaceri inițiate la nivel European, reprezintă o întreprindere socială”, Pierre Delsax, Director Adjunct, Directoratul General pentru Piaţa Internă, Comisia Europeană.
Modelul european al unei economii pluraliste și inclusive trebuie consolidat prin încurajarea implicării întreprinderilor în construirea unor societăți mai inclusive, inclusiv prin promovarea responsabilității sociale a întreprinderilor.
UE s-a străduit să își perfecționeze cadrul juridic și administrativ astfel încât economia socială să își valorifice potențialul și să funcționeze eficient în întreaga Europă. Comisia susține dezvoltarea economiei sociale ca instrument al incluziunii active prin propunerea de măsuri de îmbunătățire a calității structurilor juridice privind fundațiile, societățile mutuale și cooperative care funcționează într-un context european, propunând o „inițiativă de antreprenoriat social, precum și prin facilitarea accesului la programe financiare UE relevante.
Astfel, Comisia Europeană a dispus combaterea sărăciei în centrul agendei sale economice, de ocupare a locurilor de muncă și sociale – strategia Europa 2020. Pentru a atinge acest obiectiv, a fost instituită Platforma Europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, a cărei prime convenții a avut loc în perioada 17-18 octombrie, la Cracovia.
Pentru mai multe informații despre Economia Socială, accesați secțiuntea Studii și Bune Practici.
Bibliografie:
1. Banker to the Poor: Micro-Lending and the Battle Against World Poverty, Muhammad Yunus
2. Raport de cercetare privind economia socială în românia din perspectiva europeană comparată. Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
3. GREENMONEY JOURNAL. Sustainable Investing: Putting the Economy Back Together, Interviu cu Dr. Muhammad Yunus,
http://www.greenmoneyjournal.com/article.mpl?newsletterid=56&articleid=841